… care crede ca primele 2 luni ale anului pur si simplu au fugit de sub noi ca un pres tras cu forta de cineva care a dorit sa faca un practical joke nesarat? Jur ca nu-mi dau seama cand au trecut.
E drept, nu neg ca am fost foarte ocupat in aceasta perioada, ceea ce pentru un business mic este foarte bine, insa chiar si asa, tot nu stiu cand au trecut. Acum vreo 2 seri m-am uitat pe lista de what’s a must in 2011 de aici si mi se pare ca n-am punctat nimic. Ma rog, nu e chiar adevarat, pentru ca de citit, daca pastrez ritmul actual nu o sa am probleme sa imi ating obiectivul. Insa imi dau seama ca schiul trebuie mutat tocmai la finalul anului, asta daca printr-o minune nu cumva ajung prin Austria in urmatoarele 2 luni. Un lucru totusi care imi pare din ce in ce mai greu de facut este “sa continui sa acord incredere neconditionata oamenilor cu care intru in contact”. Mi-am incasat deja o serie de dezamagiri in acest inceput de an si incepe sa mi se para usor infantila aceasta bucurie ce se transforma in masochism. Probabil ca nu degeaba exista expresia ce sustine ca “increderea se castiga”.
Probabil am dezamagit un pic preferand sa fac un mic bilant la inceput de primavara in loc sa incerc sa vorbesc folosind cuvinte alese despre cat de frumosi sunt ghioceii, cat de minunat este sentimentul de a ii oferi si cat de nepretuit este zambetul de complezenta de cele mai multe ori pe care-l primim in schimb. Si nu sunt pissed of, doar ca fix ca si in cazul Valentine’s-ului, cred ca nu e nevoie de o zi anume in care trebuie sa aduci flori femeilor ce-ti sunt aproape. Daca simti ca trebuie sa le duci flori, atunci nu le duce. Nu despre “trebuie” este vorba in tot acest gest.
Sa aveti o primavara frumoasa. Si calduroasa pentru cei mai frigurosi dintre voi.
PS: Iar pentru a mai indulci usor postarea, apelez la o piesa faina rau prin mesaj. Higher Ground intr-o formula rara.