Nu credeam sa…

… ajung chiar la episodul 10 al acestui serial despre Romania noastra, asta care traim, nu am vrea sa mai traim sau am vrea sa traim. Cred ca si vorbitul despre problemele si rezolvarile acestora creaza o dependenta. Ce sa mai spunem despre un model care ne-a pastorit aproape 4 decenii. El de ce nu ar crea dependenta?

Socialismul si obisnuinta
Buba cea mai mare a socialismului de dinainte de ’89 imi pare a fi tocmai tipul de viata in care a obisnuit majoritatea populatiei. Acea majoritate care nu reuseste sa se adapteze la capitalism. Regimul acela in care statul controla tot, de la salarii, locuri de munca, unde stai si ce mananci, a reusit sa converteasca comportamentele celor mai multi. Au devenit dependenti de cineva sa le spuna ce sa faca. Si poate si de faptul ca pe atunci era suficient sa faca si nu era foarte important cat de bine facea.

Ne-am obisnuit sa primim, astfel ca acum mai intai cerem.
Pentru cei ce privesc mai atent desfasurarea evenimentelor din Japonia este clar ca diferenta intre romani si niponi nu este capacitatea economica a tarii, resursele sau alti astfel de factori economici. In Japonia s-a anuntat oficial populatia ca sunt prea multi voluntari care ajuta in aceste momente. La noi se sta la carciuma din sat si se injura guvernul pentru ca raul a ajuns in case si se asteapta ajutoare. Nu stiu daca putem pune acest comportament romanesc numai pe nesimtirea acelora, ci poate mai degraba pe faptul ca au trait atatia ani in care statul le-a dat bani de mancare, le-a dat un apartament doar pentru ca s-au angajat la fabrica X, le-a asigurat respectul celorlalti doar pentru ca erau doctori, profesori, ingineri. Nu e putin lucru, dar respectul pentru cineva nu-l porti pentru ca iti spune statul sa o faci. Respectul se castiga. Diploma de absolvire nu mai atrage respectul profesional al nimanui. Performanta conteaza. Vremurile trecute ne-au creat o dependenta de altii, iar de 20 de ani nimeni nu a venit sa spuna clar: daca vrei sa traiesti mai bine trebuie sa faci ceva in acest sens, nu sa astepti. Nu spun ca este un pricipiu garantat, doar ca este un punct de pornire sanatos.

La aceasta lipsa de schimbare in comportament se mai adauga si cei care au avut initiative imorale si ilegale si acum traiesc mai bine. Aici, e vina statului ca nu a creat cadrul in care faradelegile se pedepsesc dur. Nu poti sa schimbi/convingi o natiune sa nu mai fie dependenta de stat atat timp cat nu poti sa o convingi ca ii vei asigura drepturile si cadrul corect pentru a concura in mod independent.

Solutia: dezintoxicare pentru comportament?
Ma tem ca pentru aceasta dependenta despre care am vorbit, nu vad o solutie. Nu imi este clar cum si de unde trebuie inceputa schimbarea. Orice idee e binevenita si apreciata.

Sa aveti o zi de duminica in care propriile forte sa va duca unde doriti!

Romania intr-un gand de dimineata.
Ep. 1 – Tara sau noi?
Ep. 2 – Egoismul
Ep. 3 – Autocritica
Ep. 4 – Frica de reusita
Ep. 5 – Romania mea
Ep. 6 – Respectul
Ep. 7 – Copiatul – Guest Post
Ep. 8 – Atitudinea – Guest Post
Ep. 9 – Cazul social

This entry was posted in Dimineata, la cafea, Romania and tagged , , , . Bookmark the permalink.

0 Responses to Nu credeam sa…

  1. Alex says:

    Cel mai bun episod din acest serial! Felicitari!
    Ai pus virgula la “tz”!

    • Intamplator sau nu, cel mai bun episod este nr 10, episod in care pun “virgula” pe o problema mare, si neintamplator nu ofer nicio rezolvare. Multumesc de aprecieri.

  2. Pingback: #sweetlullaby: Ieri am vorbit… « Gandul de dimineata

  3. Teodora says:

    Mi-e teama ca “TIMPUL” (cel pe care unii nu il au nici macar sa faca…)…este singurul care va aduce o rezolvare la ceea ce ai enuntat mai sus… O rezolvare, care nu va fi neaparat cea mai benefica… Se va intampla in asa fel incat urmasii nostri, sau ai lor…vor uita cum a fost pe vremea cand statul le oferea tot…de la apartament, vacante pana la respect, salarii si pensii… Totusi,ceea ce parea exagerat ca facea statul inainte din unele puncte de vedere, e trist ca cel de acum, nu face nici in proportie de 25% cred…si aici ma refer la membrii societatii care nu se pot ajuta singuri si pe care statul ii lasa total in voia sortii.. In fine…si ar mai fi multe de spus…dar lasam pe alta data… :)

  4. Cristian Cartzu says:

    Alex are perfecta dreptate. Serialul asta devine din ce in ce mai interesant. Sunt tare curios ce va fi in spatele lui. Adica care va fi punctul culminant. Felicitari!

  5. Pingback: Daca intrai vineri… « Gandul de dimineata

  6. Pingback: Unul dintre subiectele… « Gandul de dimineata

  7. Pingback: Am ajuns deja… « Gandul de dimineata

  8. Pingback: Nu intamplator episodul… « Gandul de dimineata

  9. Pingback: Tot despre Romania,… « Gandul de dimineata

  10. Pingback: Dau Romania mea… « Gandul de dimineata

  11. Pingback: A cam venit… « Gandul de dimineata

Leave a Reply to Cristian Cartzu Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *