In cazul in care…

… s-a intamplat sa cititi gandurile de dimineata in ultimele zile v-ati prins ca am fost cam plecat din plaiuri capitale in plaiuri mai relaxate, mai sanatoase si mai putin scortoase. Mi-a facut o deosebita placere, pentru ca, a fost pentru prima oara, din copilarie, cand merg in locurile acelea si stau mai mult de 2-3 zile. Am luat si bicla cu mine si am profitat de timp pentru a rememora momente care probabil imi vor ramane in suflet pentru toata viata. Asadar, azi, comprimati intr-un post, vreo 4 ani de amintiri din copilarie. Cu poze.

Pentru ca imi plac lucrurile mai organizate decat cele mai haotice, am sa incep prin a marturisi ca locul in care am copilarit de pe la 3 ani pana pe la 6 ani jumate a fost Ramnicu Sarat, un orasel micut si dragut in care bunicii mei stateau si spre norocul meu, inca stau.

M-am gandit sa incep in ordine cronologica, asadar in cele 3 imagini de mai jos gasiti imagini de la casa de la tara a bunicilor mei din Ramnicu Sarat. Adica la vreo 18 km, in Zarnesti (de Buzau). (1) Asa arata coltul unei case construite la 1890, iar acel cuib de randunici (2) este acolo de vreo 25 de ani. Melcul (3) nu stiu de cand e acolo dar e cel mai inalt/lung melc pe care l-am vazut eu. L-am gasit dupa ce am cosit toata iarba din curte. :D

Mutandu-ne inapoi in Ramnic, avem curtea Scolii Agricole (4 si 5), curte care ne-a servit dintotdeauna (vorbim de perioada 1984-1989) ca loc ideal pentru hotii si vardistii, fatza sau razboiul cu cornete :). Tot acolo, intr-un colt (6), langa o magazie era locul pentru “La malai”. O miuta la o singura poarta.

Continui prezentarea cu realizarile “profesionale”, si anume gradinita (7) in care am absolvit grupa mare, grupa in care am tinut pentru prima oara de mana o fata. Din nefericire se intampla in ora si ne-a vazut educatoarea, care n-a ezitat sa faca misto de noi si sa spuna tuturor. :D Tot in acea perioada aveam sa-mi incep sa-mi construiesc renumele de portar bun la penaltiuri, pentru ca erau acolo (8) 2 plopi ce serveau drept poarta. Acum nu mai sunt, dar au amenajat frumos curtea unei crese. Langa bustul si sub privirile atente ale domnului Alexandru Vlahuta (9), fix in fata liceului cu acelasi nume, am castigat prima diploma. Poate nu intamplator, de 1 Iunie, in 1985, la un corcurs de biciclete. “Conduceam” un Pegas mic, pe care am pedalat asa de tare incat cu vreo 10 metrii inainte de final mi-au sarit picioarele de pe pedale.

Deja aici trecem de revolutia din 1989, si vorbim de treburi de baieti mari. Puntea (10) dintre Ramnicu Sarat si Baltati/Oreavu a fost intotdeauna o provocare. De trecut cu bicicleta, nu pe jos. I did it again, dupa vreo 22 de ani. E pe cabluri si se balanseaza ca dracu. La vreo 2 km de punte este un loc unde se faceau sarituri cu biclele, cand aparusera Mountain Bike-urile si la noi. Acolo mi-am rupt prima bicicleta cumparata din banii mei: o semicursiera ruseasca. Revenind in oras (12) era un gang ce-mi placea mie sa-l parcurg cu bicla, gang ce se continua cu o coborare cu pietris. Era grozav sa blochezi roata spate acolo. In imaginea (13) doar ma laud cu cei 33 de km pe care i-am facut ca sa fac aceste poze.

Da. In Ramnicu Sarat sunt blocuri, si nu putine. Totusi acea fereastra era importanta pentru mine ca la ea, aparea o fata care-mi placea mult. Copil fiind, n-am vorbit niciodata cu ea, nu stiu cine e si nici cum o cheama. Ca tot am ajuns la cladiri, astea doua (15 si 16) imi plac cel mai tare. E vorba de Gara si Primarie.

Si ramanem la cladiri, pe strada mea, stateau cei mai buni prieteni din Ramnic. Pe acel colt (17) era si un corcodus imens la care pofteam in fiecare an, insa parintii lui Bogdan nu prea ne lasau sa ne cocotam. In capatul celalalt al strazii era casa lui George (19), prima casa cu etaj in care am intrat. Eram fascinat pe atunci de acest lucru. N-am uitat de gradina unde am inceput eu sa ma joc si cu fete. Era vorba despre Crina si Roxana, iar in gradina lor parca nu s-a schimbat nimic (18).

Amintirile din copilarie nu se pot incheia fara sa va fac un soi de status update in privinta lui Jessie (20). E la fel de dinamica si complicat de fotografiat. Gradina casei bunicilor (partea din fata – 21) intotdeauna a aratat asa, cu multe flori. Iar privita invers, nici casa nu s-a schimbat mai deloc (22).

Nu-s eu Creanga, dar am avut o copilarie tare frumoasa in Ramnicu Sarat.
O zi chiar si melancolica, daca e cazul.

This entry was posted in Dimineata, la cafea and tagged , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

2 Responses to In cazul in care…

  1. Pingback: Nu-mi mai place… « Gandul de dimineata

  2. Roxana says:

    Da-mi voie sa fac o mica observatie la post: lipsesc pozele 15 si 16 si se repeta 17,18,19…Nu de alta, dar sa promovam si gara noastra mica si primaria frumos renovata:))…Am avut placerea sa o cunosc pe Jessie. E o scumpa!

    Orasul unde am copilarit poarta ceva magic in el si mereu ma intorc cu nostalgie. Ramnicul ma duce cu gandul la: cozonacii bunicii, la zapezile imense din timpul iernilor, joaca de-a politistii din timpul verilor, primul baiat pe care l-am placut, gardurile pe care le saream ca sa-l intalnesc, escapadele in oras fara stirea bunicii, gradina unde ma retrageam in reveria povestilor si poeziilor scrise la vreme de inspiratie, corcodusul pe care trebuia sa-l pazesc de pofticiosii hotomani, prima mea reprezentatie in dans pe scena Casei de Cultura impreuna cu Clubul Copiilor in 1996 toamna, profesorul de fizica care m-a facut sa ma indragostesc de fizica de cls a IXa. Ei, mai sunt si alte amintiri, mici si marunte, care asteapta sa fie scoase de la naftalina.

    De la o vreme, am constatat ca totul tine de percetie. Si odata cu maturizarea se schimba si perceptia asupra orasului natal. Cand revin acum in Ramnic, revin in prezentul lui. Trecutul si amintirile au ramas in suflet si sunt exemple pentru copilaria copiilor mei.

    Mersi pentru tag. FB a intrat in stand-by pentru mine pentru o perioada de cand cu recuperarea dupa accident, iar Crina are cont de facebook dar nu e foarte pasionata…

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *