Profesionisti. In fapte si in vorbe.

Americanii au fost pusi in ultimii 10 ani sa critice doua aspecte total diferite la ultimii doi presedinti. Pe George W. Bush l-au criticat ca nu stia sa se exprime. Sunt renumite gafele si balbele lui din timpul mandatului la Casa Alba. Aceasta problema parea sa fie rezolvata odata cu sosirea lui Barack Obama. Actualul presedinte este un maestru al oratoriei si al discursurilor. Parese ca nu prea pune in practica ce povesteste, iar asta a inceput sa deranjeze peste ocean.

Revenind in bucataria noastra, la noi problema se rezuma la vorbim mult si facem putin. Doar ca mai e un aspect diferit. Noi avem putini experti oratori in prim planul atentiei populare. Daca vorbim de politic il vad pe Basescu clar fermecator pe un target de betivi, inculti, indivizi pregatiti mai degraba sa puna mana pe coasa decat sa puna intrebari, si pe Geoana care prinde bine, ca si Iliescu, la un public imbatranit, putin pregatit sa analizeze un discurs, familiarizat mai degraba cu cineva care sa le vorbeasca si ei sa taca. In business insa situatia sta mai bine un pic. Putem vorbi de un Dinu Patriciu tacut si concentrat pe banul si portofoliul lui, dar si de un Voiculescu mai preocupat de vorba si politica.

Mai coboram un nivel si ajungem la viata de zi cu zi. Aici intalnesti o paleta intreaga de tipologii. Mai ales in randul sefilor si al patronilor. Exista conducatori carora le place sa se auda vorbind, urechisti care prind franturi din diverse medii si reusesc sa le impleticeasca pe masa in fata unui auditoriu mai pregatit de aplauze decat de analiza. Imi place sa numesc acest fenomen: becalism. Dar exista si sefi sau patroni pregatiti profesional sau doar constienti de limite ce prefera sa faca mai mult si sa vorbeasca mai putin. Ce se intampla cu ei? Deseori sunt inghititi de valul de comentatori. Iar aici pentru patronul atotstiutor e simplu sa schimbe placa: reuseste angajatul sa scoata rezultate… pai cine l-a adus acolo? Nu patronul?

Toata aceasta lupta pe merite si pe vorbe are darul de a stopa orice progres. Nimeni nu mai e concentrat pe un plan pe termen mediu. Patronii vor rezultate imediate, iar profesionistii sunt concentrati pe a livra ceva repede pentru putea “apuca” termenul mediu in acelasi loc.

Care-i solutia?
Atat timp cat atentia majoritatii este concentrata pe vorbitori si spectacolul parerilor este mai mare decat cel al argumentarii solide, ma tem ca nu-s de facut prea multe. Cand atentia se va concentra pe rezultate si pe cei ce reusesc sa le obtina construind ceva, mai avem o sansa. E mica, dar inca exista. N-am sa mentionez aici coloana vertebrala a profesionistilor care alimenteaza bucataria interna a becalismului, pentru ca intr-o situatie economica precum cea romaneasca e greu sa te pastrezi ferm pe pozitii si sa nu accepti si compromisuri pentru a nu muri de foame. Iar asta o spun din experientele personale, nu din auzite.

Sa aveti o zi frumoasa cu discursuri scurte si multa actiune.

Romania intr-un gand de dimineata.

Ep. 1 – Tara sau noi?
Ep. 2 – Egoismul
Ep. 3 – Autocritica
Ep. 4 – Frica de reusita
Ep. 5 – Romania mea
Ep. 6 – Respectul
Ep. 7 – Copiatul – Guest Post
Ep. 8 – Atitudinea – Guest Post
Ep. 9 – Cazul social
Ep. 10 – Dependenta
Ep. 11 – Talentul
Ep. 12 – Scuzele
Ep. 13 – Eficienta
Ep. 14 – Trasul de timp
Ep. 15 – Moderatia
Ep. 16 – Actiunea
Ep. 17 – Specializarea
Ep. 18 – Gunoaiele
Ep. 19 – Romanismul
Ep. 20 – Realitatea

This entry was posted in Dimineata, la cafea, Romania and tagged , , . Bookmark the permalink.

One Response to Profesionisti. In fapte si in vorbe.

  1. uma says:

    ce-am observat eu este ca oamenilor le este mult mai usor sa se concentreze pe lucrurile negative, atat la ei cat si la ceilalti, sa comenteze mai mult decat sa faca, deci da, asa este si cu angajatorul si cu angajatul care spune ceva care nu este la locul lui tocmai pentru ca atrage dupa sine un anumit plan ce trebuie respectat tocmai de sef.
    exemplu: la o emisiune de dimineata cand se discuta despre faptul ca italienii ne fura fetele tinere si moderatorii incurajau barbatii din Romania sa sune si sa spuna cu ce sunt ei mai buni decat italienii, toti cei care au sunat nu au spus decat lucrurile care erau negative la italieni, nu a fost unul care sa spuna un lucru bun la romani (cel putin nu cat am ascultat eu emisiunea).

Leave a Reply to uma Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *