Si nu ma refer la cazuri celebre precum Mutu si scandalul prafurilor din perioada Chelsea si nici la Tiriac Juniorul, mostenitorului afacerilor “conduse de excelenta”. Ma refer la cazuri de viata si despre viata in care vrei sa te auto-evaluezi si te opresti un pic, pui totul pe hartie si tragi o linie sa vezi daca e cu plus sau cu minus.
Oare exista un interval optim de a face asta? Ma gandesc ca ar trebui sa fie in relatie directa cu perspectiva din care vrei sa evaluezi ceva. Daca vrei sa-ti evaluezi incasarile te uiti o data la 6 luni sau daca vrei sa-ti evaluezi implicarea iti numeri prezentele la finalul fiecarei luni. Nu mai vorbesc de trecerea anilor pe care o evaluezi cel putin de 2 ori pe zi, iar frecventa acestora creste cand evaluarea se face de catre femei. Nu este niciun misoginism aici, e doar o realitate.
Eu am tras linie acum vreo 2 saptamani cu privire la fotbal. Concluzia a fost atunci sa-mi limitez zona de “exprimare fotbalistica” la orice mai putin competitii. Acum ceva si mai multa vreme mi-am impus sa pun punct la niste relatii ce s-au dovedit de-a lungul timpul ca fiind inegale ca nivel de implicare. Am tras linie si la un proiect ce-mi era tare drag la inceput, iar linia asta e profesionala. I wonder what’s next?
Tu? Te regasesti in astfel de situatii? Le iei in serios?
Auto evaluarea este un proces specific maturitatii dobandite, nu fortate. Este un semn bun. Este insa important ca evaluarea sa o poti face deschis, rational. Obiectiv nu ai cum, dar e bine sa tinzi catre asta. Despre un interval ideal, nu exista. Important e sa faci asta cand simti nevoia, dar cerebral. O autoevaluare zilnica intr-o perioada grea nu te va ajuta sa treci peste, cum nici o supraevaluare intr-o perioada fasta nu este relevanta.