2 lucruri despre comunitate.

Am un fisier in care imi scriu aceste ganduri si pe care-l deschid aproape in fiecare dimineata. Le scriu intr-un singur loc ca sa ma asigur ca daca le pierd, le pierd pe toate. Bright, right? Iar azi a fost ciudat cand am scris data. Acum ca avem o introducere, let talk social!

Nu ne merg semafoarele.
Sunt sigur ca am mai mentionat aici despre ce am sesizat la nivel de infrastructura ca se intampla in orasele civilizate ale acestei tari, cum ar fi Timisoara, Cluj, Arad, Sibiu. Au inventat o chestie rotunda de pus in mijlocul intersectiilor si masinile ca sa-l ocoleasca si sa treaca mai departe trebuie sa respecte doar doua reguli simple: sa-l ocoleasca prin dreapta si sa nu vina nimeni din stanga. Back to basics! Ce se intampla in Bucuresti? Nimic din cele de mai sus. Totusi am trait doua experiente surprinzatoare si identice in ultimele doua zile. Prima, veneam pe Oltenitei spre intersectia cu Brancoveanu. Si era liber! La ora 18.30! Aseara am venit pe Popa Nan, stanga pe Pache si apoi drept pe Carol I. Cat mi-a luat? 3 minute! Pana la Rosetti. Si era 18.30! Si ningea!
Puteti ghici ce s-a intamplat? Jur ca n-as fi crezut vreodata ca in Bucuresti, la ora de varf, o intersectie mare poate sa fie fluenta cand nu merg semafoarele si nu e nimeni sa dirijeze.

Inapoi la normalitatea anormala.
Tot aseara, pe la ora 20, eram in panta pe o straduta din zona Herastrau. Incercam sa ies intr-o alta straduta, numita Virgil Madgearu, strada cu 1 banda, sens unic. In fata mea, oprite un Jetta nou albastru (probabil de firma) care claxona, un Range Rover, in spatele lui un Touareg, in spatele lui un taxi si alte 10 masini. In fata tuturor un Mercedes clasa C care incercand sa urce o panta de 3 grade aluneca inapoi. Pe rand, cei din spatele lui au dat fiecare inapoi sa-i faca loc, fiecare claxonandu-l pe cel din fata ca se apropie prea tare. Intre timp Mercedesul isi dadea sufletul. Am tras frana de mana, m-am dat jos din masina si m-am dus sa-l imping. Eu stateam deja de 2 minute acolo si clar avea sa mai dureze. Am impins singur vreo 3 minute. Nu cu mult succes. Ce faceau cei din masinile blocate? Stateau, se uitau si din cand in cand claxonau. L-am impins jumate de panta singur pana a mai venit un nene. Si apoi alti 2. In 4 l-am scos imediat. Morala? Ramaneti in case stimati locuitori civilizati din Nord! Nu avem nevoie de voi!

This entry was posted in Dimineata, la cafea and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *