Ma rog, nici eu nu am rezistat chiar o luna. Au lipsit 5 zile ca sa fie fix o luna, dar cred ca pot trage niste concluzii. Pana la ele insa, am sa incerc sa explic demersul.
De ce fara Facebook?
De ceva vreme eram foarte preocupat de a verifica ce se intampla acolo. Stiti voi, comportamentul ala de stalker pentru prieteni, sa vezi ce a mai postat, ce face, cum face, pe unde si cu cine. Exagerez un pic, dar trebuie sa recunoasteti ca va cam recunoasteti asa un pic. Ca sa revin, cu atat timp petrecut pe Facebook in mod evident petreceam mai putin timp facand lucruri utile. Iar pentru mine asta devine enervant la un moment dat. Asa ca mi-am spus “ce ar fi daca as avea acest timp inapoi?”.
Cum am facut?
A fost mai complicat decat ma asteptam pentru initial mi-am spus ca nu mai intru si gata. Mi-am dat seama ca stiind ca e acolo nu rezistam tentatiei. Apoi mi-am suspendat contul. Era singurul mod in care stiam ca o sa pot sa-mi spun ca e complicat sa intru. Desi, Facebook iti stie slabiciunile si contul ar fi iesit din suspendare printr-o simpla relogare. Apoi am luat masuri si mai hotarate: mi-am sters aplicatia din telefon (cele mai multe “verificari” le faceam “repede” de pe telefon). Apoi am sters si bookmark-ul din browser, dar recunosc ca masura cu telefonul a fost suficienta pentru ca atunci cand ma asez la calculator de obicei am ceva de facut si devierea de la drum e mai “voluntara”.
Ce s-a intamplat si cum am rezistat?
Cand am observat cat de greu imi e (primele 4-5 zile au fost cruciale) m-am gandit la postarea asta asa ca mi-am notat niste chestiuni in telefon aproape de fiecare data cand imi venea sa mai verific postari. Am facut si un top in ordinea repetarii motivelor invocate:
1. oare ce o mai fi postat “x” (unde x este de cele mai multe ori alta persoana – de obicei persoane care de obicei postau linkuri sau info interesante pentru mine)
2. ce-o mai face “y” (da, stalkingul este doar pe 2)
3. mesaje catre persoane pe care nu vrei tocmai sa le suni (in cazul meu sunt cunostinte mai vechi, fosti colegi, etc.)
Beneficii?
Nu le-am simtit decat dupa vreo 10 zile, cand nu imi mai aduceam aminte ca as vrea sa intru decat seara inainte sa ma culc, asa ca rezumat al zilei, iar asta era foarte ok. Apoi am inceput sa constat ca faceam mai multe lucruri pe zi. As zice ca asta se intampla pentru ca crescuse concentrarea. Si ar mai fi unul important: exista lume care-ti simte lipsa si incepe chiar sa te sune sa te intrebe ce mai faci, daca esti bine. Iar cand cuiva ii pasa de obicei esti un norocos. Exista si un downside, pentru ca perioada a fost 15 Noiembrie-6 Decembrie 2013, iar de Sf. Andrei am primit mult mai putine urari. :)
De ce am revenit?
Pentru ca orice experiment are o finalitate. Pentru ca imi era tare dor de scris pe blog, chiar daca nu pare sa aiba vreo legatura, dar eu le-am oprit pe amandoua. Si pentru ca mi-am extras concluziile utile. Am observat ca acum, constient fiind de ele, anumite tendinte, le stapanesc mai bine si nu mai cad in plasa lor. Ceea ce va doresc si dvs. si repede!
Mă regăsesc în totalitate în articolul tău. Şi mie mi se întâmplă la fel. Rezumând aş spune următorul lucru: peste tot ni se spune să trăim în prezent. Prezentul este de fapt realitatea imediată din jurul nostru.
Mă regăsesc în totalitate în articolul tău. Rezumând aş spune: peste tot ni se spune să trăim în prezent. Prezentul este în primul rând realitatea de lângă noi, aşa cum este ea, cea de toate zilele, cu bune şi cu rele, chiar dacă nu este aşa de roză ca în postările de pe facebook. Poate fi în schimb mai sinceră, pentru că e directă. Sigur, se poate întâmpla să te ataşezi de un anumit “spaţiu”, de anumiţi oameni, pe care să-i consideri speciali, de care ţi se face chiar dor, să mai “vezi” ce fac, ce spun, poate intri ca să nu fii pasiv faţă de anumite lucruri, să socializezi cu alţi oameni care au aceleaşi păreri sau să faci schimb de opinii cu alţii care nu au aceeaşi părere, în fine, facebook-ul m-a ajutat să cunosc oameni tineri care sunt ambiţioşi, activi, care realizează ceva şi vor să dea mai departe din ceea ce au învăţat. .. Deci n-ai timp să te plictiseşti… Eu nu mă plictisesc niciodată. N-am timp să mă plictisesc.
O seară frumoasă îţi doresc!