… care m-am trezit azi in gand este unul greu. Da’ greu, nu asa. E greu pentru ca imparte lumea in doua: cei care cred si cei care nu. Este un fel de Twilight al subiectelor. E ori da, ori ba.
Daca spun acum ca “fara nicio introducere” e ca si cum m-as ignora singur, nu? Si asta ar putea fi un semn. Asadar, ne uitam ridicand din spranceana la soarta. Sau destin. Sau cum vrei sa-i mai spui.
La prima mana ar fi cei ce cred ca destinul, cum ii zice si numele, iti este predestinat si cad intr-un usor atac de panica daca-i combati cu intrebarea “daca te razgandesti schimbi destinul?”. Pentru a iesi din el iti servesc un “m-am luat dupa niste semne” si dorm linistiti.
La capatul alalalt sunt cei care cred ca le controleaza pe toate si ca forta e cu ei in orice intreprind, iar daca lucrurile nu merg fix cum trebuie nu recunosc ca poate nu aia era calea, ci mai degraba ca factori externi au intervenit ca sa-l opreasca pe el din drum.
Ca in orice extrema apare asa o nuanta de nebunie si de absolut, asa ca ma opresc din caracterizarea altora si ma iau pe mine la bani marunti. Asa e corect. Sau asa imi e scris :D Ma gandesc ca daca nu cred in destin, ar trebui sa cred foarte tare in coincidente, iar unele-s prea cusute cu ata alba ca sa zic asa.
Daca ar fi sa ma iau dupa semnificatia numelui meu, pe care am aflat-o in anul 1 de facultate de la un profesor uluitor, pe care destinul m-a condus sa-l intalnesc, si anume Mihai Dinu, ar insemna ca mi-as putea trimite CV-ul la postul de salvator al lumii. Sau macar la acela de profet. Intrucat nu imi pot asuma un asemenea rol, si as avea nevoie de un oracol ca-n Matrix, care sa ma faca sa cred, am spus simplu ca nu cred in destin. Dar recunosc ca unele semne reusesc sa-mi bulverseze aceasta neincredere. Chestii de genul viselor care se adeveresc, chelnerului care-ti aduce pliculete de zahar cu zodia ta si a celei cu care esti la prima intalnire, sau unele mai simple cum ar fi sunatul telefonului cand doar ce ai pus mana pe el cum mi s-a intamplat mai devreme.
Recunosc si ca mi-a placut Serendipity, (despre care Ra inca nu a venit cu o recenzie) in care totul avea un sens si totul duce la dragoste, dar cred ca e important sa ne pastram cumpatul si sa dam si coincidentei ce e al ei. Sa nu se supere, nu de alta.
In alta dezordine de idei, what freaks you out? In materie de semne desigur.
Sa ai o zi in care semnele ce-ti apar sa nu contravina cu legi de circulatie sau bun simt!
PS: Oare ce o insemna daca-mi place peste masura si ascult obsesiv o piesa ce se numeste “The Funeral”?
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=cMFWFhTFohk]
Imi place mai mult ideea de viata traita asa cum consideri si cum ti-o construiesti, dar unele “coincidente” sunt mind-blowing. Tare aia cu zaharul :)).
ah, si despre piesa… ma bucur ca i-ai descoperit, macar acum, dar suna intr-un fel anume Band of Horses. Asa cum si numele lor suna altfel :D
Doamne, cu ce logoree si ce ganduri sucite si invartite te-ai trezit! Hai “la multi ani plini de semne pozitive!”
In viata e foarte indicat sa te bucuri de toate micile surprize pe care ti le ofera ea. Sunt mici neaspteptate si se spune ca sunt acele “little things” care aduc fericirea. La cat mai multe si la multi ani. ;)
O vorba spune:”Ce ti-e scris, in frunte ti-e pus!” Eu cred ca tu decizi ce iti este scris…de fapt chiar tu tii penita, creionul sau pixul in mana…faptul ca in cale intervin “semne” tot tu decizi cum le vei lua sau cum te ajuta in dezvoltarea ta…Din punct de vedere psihologic, aceste “semne” sunt proiectii ale tale…sunt lucruri pe care le doresti dar le negi, ti le refuzi…pe unele le atragi pentru ca intr-adevar ai nevoie de ele, dar nu iti dai seama…, iar pe unele le respingi pt ca nu le poti accepta…se numeste legea atractiei…Lucrurile stau asa cum iti este credinta…Asa cum crezi ca se manifesta, asa se va manifesta..Si cu cat crezi mai mult cu atat se va intampla, pt ca le atragi…probabil crezi ca nimic nu e intamplator… si poate nu e; poate crezi ca totul are un sens si o semnificatie..si poate are; poate crezi ca numele tau are o semnificatie si tu ai o misiune..si poate ca asa este; depinde ce anume crezi ca iti face bine sa crezi…Esti liber sa crezi orice si totul…daca asta iti face bine, orice “de ce?” este inutil…Pur si simplu traieste intamplarea, necunoscutul, semnificatia, destinul, semnul, coincidenta si vezi ce au sa-ti spuna…Nu le gandi, ca nu sunt rationale, ci intuitive…Un lucru este sigur: te pot ajuta sa aflii ceva despre tine, ceva ce poate inca nu stii si poate iti este de folos…
Sigur vrei sa stii ce poate insemna dc asculti obsesiv ceva si mai ales o piesa cu numele de “funeral”? Psihologic, exista multe sensuri. Conteaza dc esti pregatit sa le primesti:)