What’s left from your loved ones?

Imi pare rau de titlul in engleza. Asa mi-a sunat mie bine. Si ca sa restrangem un pic cautarile, nu ma refer la cei dragi care au plecat dintre noi mai devreme sau mai tarziu. Ma refer la foste relatii sau foste iubiri.

Si acum sa dezvolt, spunand din casa. Am pastrat biletele pe care le trimiteam in liceu. Ba mai mult, am vreo doua si din scoala generala. Chestii inofensive, flirturi de copii. Am pastrat amintirile unor seri in care ne-am uitat la stele sau in care ne-am plimbat pe alei imprastiind frunzele uscate. Am pastrat in memorie scena primului sarut si locul in care s-a intamplat. Trec pe acolo destul de des cu bicla si simt ceva. Imi aduc aminte ca si cum ar fost ieri un bulgare de zapada ce a lovit-o un pic cam prea tare, apoi o imbratisare. Imi aduc aminte peronul liniei 3 din Gara de Nord cand au curs primele lacrimi pentru mine. Imi aduc aminte cum am dansat la nunta unui prieten sau prima iesire la mare in doi.

Tu ce amintiri ai? Ce ai pastrat in minte sau fizic pentru a iti aminti mai tarziu?

Sa ai o zi frumoasa in care sa iti rezervi un pic de timp si pentru trecut si vise.

PS: totul a plecat de aseara, cand am revazut finalul lui “Definetely, maybe!”. In special raspunsul de la 7:50. Nu ma lasa sa il pun aici, asa ca il gasiti pe youtube.

This entry was posted in Dimineata, la cafea and tagged , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *