Azi nu este…

… despre mine. Am vorbit suficient despre mine saptamana asta. E Friday Special, asa cum numeam o data mailurile de vineri, mailuri care se duceau doar catre colegii/prietenii ce ofereau o parerea sau un feedback in restul saptamanii. Si daca tot e Special, iata cum vad cei de la teatrul Masca Pastele. E foarte misto ca s-au gandit sa insufle celor mici traditia incondeierii. Si ca tot vorbeam de traditie, nu credeam sa scriu vreodata pe acest blog despre un vecin, Adrian, pe care toti il stiu de “Scalacii” (long story :)), care aseara a luat vreo 10 kinderi din zona si i-a invatat sa joace frunza! Mi-am propus sa-l felicit cu prima ocazie. Cred ca nu sunt singurul de parere ca acesti copii de azi, fie ei prea protejati de parinti sau prea fixati cu ochii in calculatoare si console, ignora bucuria jocului in aer liber, a jocului fizic. Imediat dupa au incins si o partida de ratele si vanatorii. Sa fi vazut atunci ce harmalaie se facuse! E vineri si mi-ar placea sa-i vad si azi iesind la joaca ca aseara. Poate vor prinde gustul.

Sa ai o zi care sa treaca repede!

PS: Tu ce “joc” ai pregatit pentru azi?

This entry was posted in Dimineata, la cafea and tagged , , , . Bookmark the permalink.

0 Responses to Azi nu este…

  1. cam says:

    pt azi am pregatit de-a “v-ati-ascunselea” (sper ca asa se scrie)
    wendul se ascunde si eu il gasesc, sper mai devreme

  2. adina says:

    “Frunza” … ce tare … ce mai jucam cand eram copii … apropos de jocurile copilariei, acum vreo cateva saptamani am avut o astfel de discutie cu colegii de birou – “Ce jucam cand eram mici?” Si am descoperit ca lumea de prin alte parti ale tarii nu stie ce e “frunza”. Daca iti vine sa crezi, sunt singura bucuresteanca din birou :D In schimb, jucau “castelul” care pe la Brasov (sper sa nu gresesc) se numeste “7 pietre”

  3. ana says:

    blog – bloguletule, vrem ostasi… pe cineeee?
    si aici, pe blog, ne jucam :)

  4. ramona says:

    are dreptate adina. noi bucurestenii, din concluziile mele jucam mult mai multe jocuri in fata blocului, in curtea scolii sau in locuri d’astea de unde puteau parintii sa ne vada din balcon. Am descoperit sincer ca nici unii prieteni de-ai mei bucuresteni n-au jucat in viata lor “oina”, “tarile”, “flori, fete sau baieti”, “1,2,3 la perete stai”, “sotronu'”(si alte chestii inrudite), “coarda”, “elasticul” astea pe langa ce-ati mai zis voi. Am realizat ca eu si prietenii mei de atunci chiar aveam activitate fata de altii.

    ps(pt bogdan in special): iti dai seama cat de mult mi-a placut postul incat am comentat, nu?! :p la mai multe!

  5. zuza says:

    eu am pus azi de un sotron pe holurile facultatii. se pune?! :)

Leave a Reply to adina Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *