Altruismul: natural sau impus.

Discutam cu cineva aseara despre ce ar insemna o serie de vizite la casele de copii sau centre de plasament. Mi-a dezvaluit lucruri pe care doar pot sa mi le imaginez, ca de trait nu le-am trait. Sigur ca mi-am spus ca vreau sa merg oricare ar fi efectele asupra mea. Iar apoi am citit ce a scris domnul Cristian Cartzu aici, despre altruism.

Apoi am facut legatura cu cateva chestiuni care nu prea mi-au dat pace toata noaptea. De exemplu, ca pe cei mai multi dintre noi ne apuca marinimia, preocuparea si compasiunea doar in preajma sarbatorilor. Ca ne mandrim ca suntem romani doar de 1 decembrie sau ca se apucam de strans gunoaie doar de “Let’s do it!”. Este cumva vreo chestie de bifat? Sunt aceste reactii ale noastre sincere sau sunt doar un efect de turma cool?

De ce am merge doar o data cu jucarii la niste copii nevoiasi? De ce n-am face asta in fiecare luna, daca nu saptamana? Ce avem de dovedit? Ii scriem mosului ca am facut si asta si speram la un cadou mai mare pentru ca am fost mai cuminti? Daca asta e motivul, mai bine am sta acasa pentru ca egoismul pe termen lung ilustrat, nu ajuta pe nimeni din jurul nostru.

Nu acuz pe nimeni de nimic, dar poate ar trebui. Poate ar trebui sa incep cu mine, ca eu am propus asta, ieri.

This entry was posted in Dimineata, la cafea and tagged , , , , . Bookmark the permalink.

6 Responses to Altruismul: natural sau impus.

  1. uma says:

    nu stiu sa-ti spun daca altruismul este natural sau impus, stiu doar ca orice vizita pe care o faci cu ganduri bune conteaza pentru oameni in general, dar mai ales pentru copiii din centre. Pentru ei este o rupere din rutina zilnica, da, de sarbatori oamenii sunt mai darnici, dar de ce sa nu se bucure niste copii care au nevoie de darnicia noastra? Cu siguranta este mult de vobit, ideea este ca eu voi continua vizita lunara la un centru, asta pentru ca ii stiu pe copii de 4 ani si m-am atasat de ei.

  2. Monica says:

    mergem in februarie :-)

  3. AidaB says:

    de ce ne punem intrebarile astea doar in preajma Sarbatorilor?

  4. Cristian Cartzu says:

    Andrei, in restul timpului suntem ocupati cu egoismul. Incercam sa ne facem timp cat mai mult pentru noi, ceea ce nu-i rau. Insa e putin onorabil pentru oricine sa devina altruist doar de ochii lumii.
    @uma , admirabil ce faci. Totusi trebuie sa ai grija pentru ca tot ce intreprinzi cu acei copii ii va marca. Copiii din centrele de plasament duc lipsa cel mai mult de afectiune, iar pentru ei atasamentul de cineva este mult mai amplificat decat la copiii ce au crescut in sanul unei familii.

    @AidaB , mie mi se pare o problema de bun simt si legitima cea ridicata de Andrei. Asa cum se spune “macar de sarbatori sa fim mai buni”, asa ar trebui sa se spuna si “macar de sarbatori sa fim mai putin sarcastici”.

  5. AidaB says:

    Cristian: si foarte la moda, nu?

  6. ab says:

    La mine altruismul nu este autentic. Am momentele mele de egoism si gata. Incerc sa le maschez dar nu-mi iese. In plus, daca as fi altruit in mod autentic s-ar putea deduce, conform spuselor lui Cristian, ca as fi inteligent, subiect la care sigur unii vor avea ceva de comentat.

    Uma, eu stiu ca tu si Vali faceti asta de mult timp. Eu nu ma pot lauda decat cu o intentie in acest sens si stii si la ce ma refer.

    Monica, fix la asta ma gandeam. In februarie nu am avea nimic de demonstrat. Craciunul a trecut, iar pastele e inca departe. In plus de asta, ce poate face un iepuras care se supara?

    AidaB, raspunsul ar fi pentru ca “sunt un comercial”, iar la scoala de compuneri prin care am trecut am invatat despre ceva ce se numeste proximitate temporala. Adica ceea despre ce scrii sa fie cat de cat aproape ca moment al intamplarii. Motiv pentru care nu faci rezolutii de an nou in iunie, brad in iulie si cumparaturi pentru Craciun in august.

Leave a Reply to Cristian Cartzu Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *