Eu unul iubesc masinile.

Iubesc si alte lucruri, dar azi as vrea sa va povestesc cum de iubesc masinile si ce inteleg eu prin acest lucru. Iubesc condusul, de fapt, si de aici pleaca si dragostea pentru masini.

Imi plac de cand eram mic si jucam cu prietenii “Stop! A mea!”. Pe atunci alegeam cu precadere unele albastre. N-am avut insa masina albastra decat de la firma, iar firmele din Romania, ca tot am ajuns la acest capitol au parca o uniforma la capitolul culori pentru masinile de companie. Din acest motiv nu-mi mai plac masinile albastre. Acum auto-ul de la companie e visiniu. Iar ce-l putin din acest punct de vedere imi place.

Revenind la dragoste si cum te raneste ea cateodata, pe mine ma doare cand iau o groapa pe care nu o observ la timp. Ma doare indiferent de masina cu care sunt, chiar si cand sunt in masina altor persoane tot simt un gol in stomac. Ma mai doare cand vad masini conduse neglijent. Zgariate in toate colturile, lasate cu chestii sa atarne si cu tobe sparte. Simt o empatie puternica cu masinile bune conduse prost. Se pare ca prostia ne deranjeaza pe amandoi, iar asta ne apropie si mai tare. Sunt chiar de parere ca multi soferi nu-si merita masinile, si aici nu ma refer la modul in care au facut banii sau cate clase au, ci strict la modul in care se comporta in trafic.

Si mai am o mare dezamagire in dragostea de masini provocata de soferii care aleg sa ignore regulile de parcare, dar si bunul simt. Am garaj. Il gasesc constant blocat de indivizi care vin sa bea la bodega de peste drum. Am lasat biletele, am ridicat stergatoare, am scos capacele de la roti incercand sa-l amenint ca i le dezumflu. Nimic nu functioneaza, iar eu masini nu zgarii. Pentru ca le iubesc si pentru ca masina n-are vina ca soferul e prost.

Mi-ar placea sa pot reprezenta masinile intr-un proces de constinta cu proprietarii.

PS: gasita azi pe Facebook, imaginea de mai jos. Nu stiu sa va spun de la cine a plecat.

This entry was posted in Dimineata, la cafea and tagged , , , , , . Bookmark the permalink.

5 Responses to Eu unul iubesc masinile.

  1. Andrei Catalin says:

    astfel de sentimente am si eu… pentru telefoane mobile :))) stiu nu se compara. nu cred ca as putea descrie altfel decat tine, sentimentele pe care le am pentru acest gen de tehnologie :))

  2. ab says:

    @Andrei Catalin Si cand le parchezi, unde le parchezi de obicei? :)

  3. Andrei Catalin says:

    nu stiu ce sa iti raspund. :)

    apropo, da-mi voie sa iti pun o intrebare, putin offtopic. am citit pe blogul tau ceva de un premiu castigat de tine, un ipad. cum iphone nu ai, te intreb, ai updatat ipad-ul la ultima versiune de soft, si anume 5.1??

    nu am apple useri pe langa mine momentan. si sunt tare curios de un feedback legat de noul update.

    daca te deranjeaza intrebarea poti sa o stergi si imi cer scuze in avans. multumesc

  4. Cristina says:

    şi eu (aproape) că mă enervez zilnic pe teme din astea. apoi îmi amintesc că nu am cum să-i schimb toată lumea, ci doar pe cea din jurul meu. motiv pentru care, mă bate gândul să-mi printez şi eu bileţele din astea :)

  5. Cristian Cartzu says:

    Finalul este demential: “Mi-ar placea sa pot reprezenta masinile intr-un proces de constinta cu proprietarii.” Excelent! Denota niste lucruri, dar pe alea ti le pun intr-un mail, ca poate nu vrei sa le faci publice. :)

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *