In vizita la un meci de baschet.

Dar cum eu la baschet n-as indrazni sa spun ca ma pricep, textul va fi scris prin prisma unui vizitator. La un derby, deci nu oricum. Aseara, in sala CSA Steaua Mihai Viteazul de vis-a-vis de AFI s-a intamplat derby-ul ligi 1, seria a 3-a dintre Steaua Bucuresti si Concordia Chiajna.

La intampinarea premierului.
Inainte de meci, in asteptarea prietenilor cu care trebuia sa ma vad am vazut cum in continuare masina pe care o ai iti poate asigura intrarea intr-o parcare in care “nu mai sunt locuri“. Asa s-a intamplat si cu un Touareg albastru care a oprit in fata mea. Din el a coborat Victor Ponta, l-a salutat pe cel de langa mine, pe mine si a intrebat: “In seara asta castigam?“. I-am raspuns si eu. La salut, pentru ca salutul nu e obligatoriu, dar raspunsul da.

Pe teren, lucruri ciudate.
In majoritatea timpului aveam senzatia ca cei din Chiajna controleaza jocul. Scorul de pe tabela insa arata altceva, semn ca si in baschet, ca si in alte sporturi aspectul jocului e mai putin important daca nu reusesti si sa finalizezi. Meciul s-a incheiat cu victoria Stelei, 65-54, si de pe site-ul federatiei aflu ca acum militarii sunt la egalitate de puncte, 15, cu adversarii lor de aseara.

In tribune, un alt derby.
Suporterii Chiajnei erau fix jucatorii de pe banca. Atat. In rest, sala arhiplina cu stelisti, majoritatea lor din galeria echipei de fotbal. Mi-ar fi placut foarte tare sa fiu un strain in vizita. Pentru ca as fi plecat cu impresia ca Romania este o tara de iubitori de sport, care-si sustin favoritii intr-un mod spectaculos, chiar daca conditiile si baza materiala sunt improprii pentru performanta. Galagia din sala mi-a adus aminte de suporterii lui Aris Salonic. Din nefericire, nefiind strain, am constatat cu tristete ca suporterii stelei erai de fapt la alt meci. Meciul lor implica “libertate pentru suporteri” si ceva “dinamo“. In primul sfert nu am vazut sau auzit nicio reactie la cosurile favoritilor sau la recuperari sau la orice altceva. Vorba prietenului care m-a invitat: “Au playlist“.

Ce ar fi de apreciat?
Ca totusi exista interes pentru baschet si ca exista oameni care incearca resuscitarea sectiei de sub panou la nivelul la care ar merita sa fie un club asa de mare. Le urez deschidere si adaptare. Fara astea nu pot reusi.

PS: Un clip pus de un suporter din galerie arata momentele frumoase de aseara.

This entry was posted in Dimineata, la cafea and tagged , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *