Daca ni s-ar intampla numai lucruri bune am fi complet dezgustati de viata. Am da in diabet de atata bine. Si totusi visam la cat mai multe. Sau la cat mai putine rele. De ce insa nu ne asumam si lucrurile rele care ni se intampla asa cum ne place sa ne asumam meritele?
Totul depinde de tine.
Practic aici voiam sa ajung. Exista o tendinta extrem de vicioasa de a atribui vina in exteriorul nostru. Cand ai un accident si tu esti vinovat incerci sa te concentrezi pe o scuza care sa-ti atenueze vina. Era o groapa, un pieton, un pom care se misca, dar niciodata nu erai tu. Sau atunci cand primesti o veste proasta. Este vina celui care ti-o da, sau a aluia care a provocat-o sau a oricui altcineva. Bun, dar vestea a venit si va trebui sa te descurci cu ea. A fi puternic nu inseamna a evita vestile proaste ci a invata sa le controlezi. Adica sa le preiei si sa stii ce sa faci cu ele astfel incat drumul pe care mergi sa ramana neschimbat. Daca e ales corect, desigur (nu asta e subiectul discutiei). Acum vreun doi ani incercam sa explic cuiva care mergea cu mine in masina, in dreapta, si care se enerva teribil pe ce se intampla in trafic, ca asta nu il ajuta cu nimic. Faptul ca sunt unii care merg ca o cisma acolo nu trebuie sa te consume nervos. Trebuie doar sa inveti sa-i citesti si sa nu-i lasi sa iti faca surprize neplacute.
Nimic nu depinde de ceilalti in ceea ce te priveste.
Nu ceilalti trebuie sa fie generatorii deciziilor tale. Tu trebuie sa decizi corect indiferent de ce fac ceilalti. Este un soi de “no matter what”, pentru ca nimic din ce vine de afara nu trebuie sa decida ce se intampla inauntru. Sigur ca o sa spuneti ca iar vorbim de lucruri si situatii ideale, dar nu asta ne dorim? Sigur ca e vorba despre un principiu si ca lucruri mai mult sau mai putin grave te vor afecta in viata, dar dupa orice lovitura important e sa revii. Modul in care cazi nu te ajuta sa mergi mai departe. Modul in care te ridici, da.
Sursa gandului din aceasta dimineata vine de la o expresie folosita de un prieten care activeaza ca psiholog peste ocean: “It’s always on you, never on others.“
A thing I may add…Este important si cum cazi….poate mai bine este sa stim cum sa cadem…sa fim constienti si prezenti mereu si sa facem predictii…un eveniment are un inceput, un mijloc si un sfarsit…un eveniment poate fi o consecinta intr-un sir de evenimente…daca il planificam avem mai multe sanse sa il acceptam mai usor cu toate caderile sale, iar ridicarile ar fi doar retusuri…si cand zic planificarea asta inseamna sa stiu ce vreau sa obtin (care imi este destinatia), ce asteptari am si cum le controlez (cum conduc), ce previzionez sa obtin (drumul) si care imi sunt optiunile in caz de esec sau de reusita (caderile si ridicarile)…cheers!
Completarile sunt oricand bine venite. Sun de acord cu ce spui acolo. As zice chiar ca daca esti pregatit pentru ce vine s-ar putea sa nu mai cazi asa usor. :)