… ma mai intorc catre piese foarte bune dar foarte difuzate. Sunt unele care-mi plac mult si mi se pare un pic nedrept ca sunt asa de uzate printr-o ascultare obsesiva. Si in altfel de momente caut refugii in cover-uri foarte bune sau in variatii ale aceluiasi artist.
Asa am ajuns si la versiunea asta de Titanium, tot in colaborarea David Guetta si Sia Furler, dar intr-un acustic mai soft si mai sensibil.