Ieri am avut…

… asa un moment de reflexie, plecat de la faptul ca eu m-am dezamagit cumva pe mine in prima faza si mi-a iesit din gand ca modificarea programului de weekend va atrage dupa sine si imposibilitatea de a-mi respecta promisiunea de a fi intr-un anume loc. Ca sa nu para asa de ambiguu, ei bine am promis ca ma voi duce la fotbaltweetmeet 11 si n-am reusit sa mai ajung. Din pacate nici nu am reusit sa anunt.

Gandul acesta s-a transformat insa intr-unul mai adanc, si anume ce imi place la oameni in generali si ce nu pot tolera la cei apropiati. Stiu ca este frumos si civilizat ca pe cei la care tii sa-i accepti asa cum sunt, insa imi pare extrem de ipocrit sa gandesti ceva despre un prieten si sa nu-i spui si lui. Mai ales daca din punctul tau de vedere este vorba despre un punct slab.

Plecand, asadar, de la ce nu mi-a placut la mine, am ajuns la concluzia ca de la cei apropiati n-am sa tolerez niciodata superficialitatea. Acum ceva vreme o persoana ce-mi era tare draga a luat decizia sa-si schimbe datele de contact, pentru ca, spunea ea, s-a saturat de prietenii false. Atunci am fost un pic socat de decizie, insa acum cred ca-i inteleg motivul, nu insa si modul in care a procedat. Apropo de aceasta superficialitate cred ca in aceasta categorie se incadreaza cel mai bine “prietenii” de la serviciu. Este o relatie care apare pentru ca trebuie. Este o prietenie bazata pe ascultat problemele celuilalt, intr-un mod detasat, este o forma de socializare pentru a nu te simti singur intr-un grup. Este inevitabil si poate din acest motiv mai putin condamnabil.

Nu stiu cat sens am facut in aceasta dimineata, insa, ca parte a sinceritatii mele cu acest blog, asta am gandit si asta am scris.
Sa ai o zi cu ipocrizie minima!

PS: Daca esti curios, gasesti pe Grooveshark ce am ascultat in timp ce scriam acest post.

This entry was posted in Dimineata, la cafea and tagged , , . Bookmark the permalink.

7 Responses to Ieri am avut…

  1. whoami says:

    Cred ca esti un pic cam prea drastic. Nu trebuie generalizat. Eu am prieteni buni pe care mi i-am facut pe la diverse joburi, deci se poate. Cred ca tu ai avut ghinion doar :) In schimb, da, exista si ipocrizie multa in relatiile interumane.

  2. @whoami recunosc. trebuia sa mentionez ca nu e bine sa generalizezi. Nu, nici eu nu am avut parte numai de ipocrizie. am prieteni din fiecare loc de munca prin care am trecut. Acum, daca stau mai bine sa ma gandesc, cred ca m-a socat ca am dat eu dovada de superficialitate in relatia cu niste oameni ce par a fi foarte faini si pe care mi-ar fi placut sa-i si cunosc.

  3. Mihaela says:

    Sa nu arunci cu rosii, dar cred ca unele relatii e bine sa ramana superficiale. De exemplu, la servici, poate gasesti persoane cu care esti pe aceeasi lungime de unda si ti-i faci prieteni… dar restul celor cu care interactionezi? Ce e rau in a pastra o relatie de small talk si zambete, fara alte obligatii? Si mergand mai departe, cu ce l-ar ajuta pe X sa-i spun ca nu-i sta bine in rosu, daca il vad doar jumatate de ora intr-o sedinta si de 2 ori automatul de cafea? Nu cred ca avem timpul de a ne imprieteni cu fiecare, sincer si in mod real. Pentru ca prietenia adevarata presupune multa munca. Si din acest motiv, da – aici ipocrizia n-are ce sa caute.

    • E ok. Ca nici eu nu pledam ca toate relatiile sa fie prietenii strasnice. Dar atunci cand e vorba de “prietenii de conjunctura” sau relationare de small talk cum ii spui tu, nu pretinde ca e mai mult. La acea ipocrizie faceam referire. Ba mai mult, unii se simt chiar ofensati cand le spui in fata. Imagineazati ca sunt persoane cu care te vezi doar la automatul de cafea si se simt ofensate daca nu le impartasesti problemele personale care te framanta. Mai e si cazul in care joaca foarte bine rolul de prieten si par implicati, pana cand ai nevoie de ei sau pana cand te prinzi ca sunt langa tine de cativa ani si nu te cunosc mai deloc. Deci, nu dau cu rosii.

  4. Da. Sunt. Si sa vezi ce s-au cernut azi. :(

  5. Andrei Catalin says:

    In general eu sunt prietenos cu toata lumea, chiar daca la inceput sunt foarte timid si incep cu stangul. Dar, cu parere de rau, de fiecare data am luam un bobarnac in nas. Da, sunt de acord ca trebuie multa munca in construierea unei prietenii, dar URASC oamenii care judeca pe cineva dupa aparente (cateodata ma numar si eu printre ei). Eu nu vad unde e problema si ce impiedica pe cineva sa dea o sansa unei persoane care incearca sa lege o scurta conversatie/amicitie. Eu acord o sansa fiecaruia, chiar daca aproape de fiecare data sunt dezamagit, dar vreau sa mi se dea si mie aceeasi sansa. Chiar tu ai spus intr-un post mai la inceputul anului, “ce tie nu iti place, altuia nu-i face”. Nu sunt eu cea mai interesanta persoana din lume, dar zau asa, ma deprima ignoranta, rautatea celor din jur si cand sunt privit de sus, de parca eu as fi un cartof jegos, si nu am voie nici macar sa privesc spuma aurie a celorlalti. Din cauza unor probleme persoanle traite in trecut, sectiunea PRIETENI este la pamant. Recunosc nu stiu sa leg o prietenie, nu stiu sa ma fac placut. Cateodata am impresia ca imi iese, doar ca sa descopar ca eram folosit… sunt handicapat in ceea ce priveste relatiile dintre oameni. Dar poate o sa reusesc intr-o zi sa gasesc formula corecta si sa o aplic ca la carte.

Leave a Reply to andrei bogdan Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *