Norocul Andreei…

… Burlacu este ca leapsa se joaca acum pe net si nu in parc. Astfel nu m-ar fi prins cu provocarea asta, faina de altfel. Desi avand in vedere ca a venit marti si ca eu sunt in pat de atunci, pironit de o viroza misto, putea sa ma prinda si fara efort. Prima oara am vazut aceasta leapsa la Andrei Cismaru. Mi-a placut ideea. Este un mod fain de a te deschide un pic in fata cititorilor si a oamenilor cu care socializezi electronic insa nu-i vezi foarte des la fata. Asadar, cine sunt?

Sunt sincer. Cred ca e important in viata si-mi doresc din toata inima sa-mi mentin cat pot aceasta caracteristica.
As vrea sa imi pot ordona lucrurile la un moment dat incat sa pot sa duc la bun sfarsit toate lucrurile frumoase ce-mi trec prin cap.
Pastrez un biletel de la o fata de care m-am indragostit in clasa a 9-a. Pe atunci nu erau sms-uri, IM, Twitter and stuff.
Mi-as fi dorit sa fiu mai atent cu persoanele ce au inseamnat enorm in viata mea.
Nu imi plac ignorantii, laudarosii, dovleceii si rucola.
Mă tem de tot ce nu as putea sau apuca sa realizez. Din acest motiv am momente in care ma supra-aglomerez in incercarea de a face cat mai multe.
Îmi pare rau ca nu am avut curaj sa fac niste pasi la momentul la care trebuia. E bine si mai tarziu, dar unele lucruri nu mai pot fi intoarse din drum.
Imi place sa gandesc. Iar asta poate fi un mare defect pentru ca de multe ori gandesc si analizez prea mult si nu-mi ramane si timp sa pun mana sa si fac ceva.
Nu sunt un prieten usor pentru prietenii mei. Poate ca sunt un prieten bun, dar sunt dificil de inteles si cred ca ar trebui sa le multumesc enorm pentru rabdare.
Dansez cu placere si foarte rar. Mi s-a reprosat asta de multe ori si nu am reusit sa corectez. Nici nu am incercat. Recunosc.
Cant voluntar doar daca sunt singur. Pe ceilalti ii respect prea mult pentru a ii chinui in asa hal. Am mai cantat din obligatie la o nunta si-un botez. Nu erau insa ale mele.
Niciodată n-am sa spun niciodata. Sunt foarte deschis la noi si incerc multe lucruri din curiozitate.
Rar ai sa ma vezi iscand o cearta, un scandal. Sunt extrem de rabdator.
Plâng rar, dar am descoperit ca este bine. Pentru persoane care nu pot sa-si deschida sufletul cu usurinta, plansul este un mechanism bun de echilibrare a emotiilor. Din nefericire a trebuit sa plang de mai multe ori decat mi-as fi dorit.
Sunt confuz doar cand e vorba de inteles decizii ilogice. Sunt confuz in preajma unei femei nehotarate. Niciodata insa in ceea ce am de facut. Poate pentru ca le gandesc prea mult.
Am nevoie de liniste, de prieteni, de natura, de miscare, de provocari.
Ar fi trebuit sa trimit asta la niste prieteni sa-l completeze despre mine. Cred ca ar fi fost mai obiectiv un pic. Ii invit sa corecteze pe unde nu sunt de acord.
As putea sa fac lucruri extraordinare daca mi-as gasi linistea si sustinerea de care am nevoie. Deduceti de aici ce vreti. Fie ca-s un increzut, fie ca nu mi-am gasit inca locul. Chiar cred insa in asta.

Iar de aici leapsa merge mai departe la Raluca, Doria si Bujor. Eu m-am simtit de parca as fi completat intr-un oracol cum aveam in scoala generala. :))

Sa aveti o zi cu o bucatica de frumos care sa va salute.

PS: Pentru inspiratie puteti asculta clasica asta de la Shirley Bassey. Eu am ascultat Muse. :D

[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=r6lxASAsI7c&feature=related]