Retele sociale si perceptii.

M-am tot gandit aseara ce faceam cu timpul asta liber cand nu exista Facebook. Sau Twitter. Sau Youtube. Nu prea imi aduc aminte. Fie erau timpi morti in care efectiv nu faceam nimic, fie il consumam aruncand un ochi intr-o revista, o carte sau chiar la tv.

Am gasit o definitie perfecta in opinia mea, a diferentelor dintre Facebook si Twitter: “Twitter made me love strangers I’ve never met and Facebook made me hate people I’ve known all my life.” Acum ceva vreme vorba spusa de un prieten cu care ma vedeam foarte rar mi-a dat un pic de gandit. El imi spunea la telefon, dupa ce nu ne mai auzisem de vreun an, ca nu e musai sa ne reunim in gasca la o bere ca stie de pe Facebook ce facem. Si avea dreptate, intr-un fel. Pentru ca facebook-ul lasa sa se vada despre noi doar ce lasam noi sa se vada. Ne jucam cu imaginea noastra, intr-un mod mai mult sau mai putin discret. Este un mod ideal de a evita raspunsul real la intrebarea “ce mai faci?“.

De ce ai iubi un strain?
Pentru ca nu-l cunosti suficient de bine. Pentru ca aparent are fix aceleasi convingeri si gusturi ca si tine. Pentru ca tot aparent iti pare atragator. Aparentele inseala, dar nu ne pasa. Suntem in spatele unui monitor, deci suntem safe, fapt ce ne face sa fim mai dezinvolti, mai deinhibati, mai naturali. Pentru ca nu are ce sa ni se intample.

De ce ai uri un prieten?
Pentru ca este aparent sufocant sau aparent nepasator. Pentru ca are gusturi muzicale dubioase. Pentru ca posteaza poze cu pisici. Pentru ca te-ar vinde pentru 10 like-uri. Si aici aparentele inseala, dar pentru ca nu mai ai contactul ala 1 to 1, iti pare ca prietenul tau se transforma in cineva pe care l-ai uri in mod normal fara nicio rezerva.

Twitter-ul iti da un feedback. Daca postezi lucruri interesante se vede in numarul de urmaritori. Si in calitatea lor si a raspunsurilor lor. Facebook-ul te lasa sa-ti agasezi aceiasi cunoscuti/sau nu pe care-i ai in lista. Si te simti chiar tradat, daca unul iti da unfriend sau hide pentru ca postezi obsesiv aceleasi lucruri. Niciuna din retele nu poate fi oglinda ta, dar esti dator, din cand in cand, sa privesti intr-una reala si sa vezi daca nu cumva te schimbi pentru like-uri sau retweet-uri.

This entry was posted in Dimineata, la cafea and tagged , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *