Ieri la scurt timp dupa ce share-uiam cu toti cei care ma cunoaste o poza cu un drum national din Australia, adica cea de mai jos, si comentam ca e pe gustul lui Oprescu, m-a lovit numitorul comun fix in crestet si revelatia ce a urmat este despre prim-ministrul meu favorit. Chiar si primarul, chiar si presedintele (desi trebuie sa recunoastem ca asta era cat pe ce sa se plieze pe cerere). V-ati prins?
De la planuri la infaptuire.
Sau cum sa promiti si sa se aleaga praful. Sau cum sa amagesti si sa dezamagesti. Sau cum sa iti dai seama ca Guvernul nu minte cand face planuri, ci doar cand nu le respecta, stiind de la bun inceput ca asta se va intampla. Il auzeam acum ceva vreme pe un ministru referindu-se la autostrada Pitesti-Sibiu ca cel mai important pas e “sa facem licitatia”. E ceva neclar aici? Nu e important sa inceapa lucrarile, nu e important sa se termine la timp sau mai repede. Important e sa stabilim cine castiga proiectul.
Autostrazile sunt suspendate ca sa iti zboare gandul.
Si nu ala de dimineata. Conform DEX Oprescu e acoperit: “a suspenda” in romana inseamna pe langa “a atarna” (desi si asta te duce cu gandul la “celebre” contracte cu statul) si “a întrerupe”, “a amâna”, “a opri temporat o activitate”, sau in sensul al treilea chiar si “a interzice” sau “a face sa înceteze”. Si atunci naivii suntem noi ca ne incapatanam sa credem si nu tragem antreprenorial linia la final sa contabilizam.
Morala.
De fapt sunt doua.
1. Pentru a nu abuza de “suspendari” primaria Bucurestiului decide sa mai si “ingroape” sosele, vezi proiectul inceput in tromba la Piata Presei. Noi insa decidem de fiecare data sa vedem partea plina a doctorului.
2. Ca sa explic clar care-i calitatea preferata la politicienii cu functii in administratie, fie ea de stat sau locala, ei bine mie imi plac “suspendati”. De preferinta din functie, dar daca va ganditi mai departe, sunt dispus sa va ascult.
Sursa foto.